Un mod sigur de a face oamenii să creadă în minciuni, este repretarea frecventă a unui lucru/ cuvânt/ acțiune.
De ce așa? Deoarece creierului îi este aproape imposibil să facă diferența clară între familiaritate și adevăr. Specialiștii o numesc distorsionare sau eroare de sistem (a creierului nostru) 🙂
Deci prin repetare îți va deveni aproape imposibil să distingi familiaritatea de adevăr.
În cartea sa „Gândire lentă – gândire rapidă”, Daniel Kahneman ( câștigător al premiului nobel în științe economice în 2002) demonstrează aceasta ipoteză prin mai multe exemple, unul dintre ele fiind testul în care participanții au fost îndrumați să acorde note unor cuvinte. Ipoteza sa a fost validată și prin acest test, participanții acordând note favorabile cuvintelor care au fost prezentate de mai multe ori decât cele care au fost prezentate o singură dată sau maxim de două ori.
Prin urmare dacă un comportament pe care-l respingi, îți este prezentat timp îndelungat, devine familiar și greu de distins de adevăr.
Experiența familiarității are o simplă dar puternică, calitate de „trecut/cunoscut” care pare să indice o reflecție directă a unei experiențe anterioare. Daaarrrrrrrr, calitatea asta de a fi cunoscut este o iluzie, conform specialiștilor. Un nume sau un cuvânt pe care l-ai mai văzut până acum, o să pară familiar deoarece îl vei vedea mult mai clar.
Fii atent! Deci ele nu-ți devin familiare, ci devin recognoscibile, adică le poți identifica mai rapid (cu sutimi de secundă) față de alte cuvinte.
Sub altă formă puse înseamnă că vei experimenta o relaxare cognitivă în recunoașterea unui cuvânt pe care l-ai mai văzut și tocmai aceasta relaxare cognitivă îți dă de fapt senzația de familiaritate.
Kahneman mai subliniează că dacă prin expunerea repetată a unui stimul nu este urmată de nimic rău, acel stimul va deveni un semnal de siguranță!
Te rog să mai citești încă o dată afirmația de mai sus.
Cum te poate ajuta această informație? Aș zice că are potențialul de a deschide ochii și mintea, însă depinde în primul rând de dorința ta de a-ți pune sub semnul întrebării mare parte din valorile sau ideile după care îți urmezi viața.
Unde este folosită, cu succes, ca tehnică de manipulare?
Cel mai elocvent exemplu sunt reclamele 🙂 dacă la momentul 0 în care vezi reclama te declari total împotriva utilizării… MacBook-ului Pro de exemplu ( și aici poți lista toate motivele pentru care nu ai nevoie/ nu-ți este de folos etc), dacă pe o perioadă de timp ești expus zilnic la acest produs/ reclamă, vei începe să găsești (fără ca măcar să-ți dai seama) motive pentru care ai nevoie urgentă de acest produs. Devenindu-ți familiar intri în imposibilitatea de a mai distinge adevărul.
Însă eroarea asta devine extrem de dureroasă atunci când vorbim despre aceptarea unor comportamente abuzive. Cred că ai cazuri în jurul tău ( sau poate chiar tu ai trăit asta) de persoane care deși au spus că nu vor sta niciodată lângă cineva care face X/Y/Z, și pe care le vezi acum că fac exact contrariul a ce au afirmat. Corect? Înseamă că a apărut acea familiaritate de care îți spuneam mai sus, sau poate chiar o au încă din copilărie, cine știe?!
Aruncă o privire în viața ta și vezi câte obiceiuri/ gesturi/ comportamente care nu-ți plac, ți-au devenit familiare?
„Gândire lentă – gândire rapidă” este o carte pe care o recomand tuturor curioșilor ce au multă răbdare. Este o carte stufoasă, mi s-a părut greu de digerat pe alocuri, însă revelatoare.
Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele.
Cu drag,
Laura
P.S Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să dai like și share ca să ajungă la cât mai mulți prieteni
