Da, da! Fix asta am scris, accesorii și lubrifianți. Hai să mai adaug încă un cuvânt, piese.
Ce reacție a produs în tine titlul articolului de astăzi? Fii sincer/ă! Ce ai simțit?
De unde acest titlu? Pai astăzi în drum spre casă am trecut pe lângă un magazin de piese auto care avea aceste rânduri scrise sub numele firmei, iar reacția mea involuntară a fost să zâmbesc și în fracțiunea imediat următoare să creez o imagine cu un magazin de piese auto – sex shop. Stai, ce?! Magazin de piese auto – sex shop. O idee nouă de business :)))
Mă bucur dacă vei găsi asta amuzant, asta-i și ideea. Exact la fel face și mintea ta, așa că nu-ți face speranțe prea mari 🙂
Dar mai știi ce? Așa face cu fiecare cuvânt pe care-l rostești și pe care-l auzi. Am fost învățați să gândim în anumite imagini și astfel noi ne raportăm la situații în funcție de imaginile din capul nostru.
Haide să facem împreună 2 exerciții scurte de imaginație.
1. Imaginează-ți că ești la o cafea cu un amic/ amică ( alege acum persoana) și îți spune următoare replică : Pfuai, ce frumoși au fost anii de liceu când mă distram în timpul orelor de română și matematică sau când chiuleam împreună cu colegii… Dă-ți voie să-ți imaginezi asta acum.
Să-i spui cui vrei tu că ți-ai imaginat anii de liceu ai prietenei/ prietenului tău și că nu ți i-ai reamintit de fapt pe ai tăi 🙂 Așa-i?
2. Gândește-te la un inel de aur alb cu diamant, o fată blondă cu ochii căprui și o mașină de culoare roșie. Gata? Ai imaginile cu tine?
Buuunn!
Acum spune-mi cum arată inelul tău? Al meu e din acela clasic de logodnă cu o pietricică relativ mică, model care nu-mi prea place. Dar dacă așa am văzut eu în filme și la tv, așa mi s-a întipărit în minte…Sunt produsul marketingului bine făcut, recunosc!
Fata mea blondă cu ochii căprui e amica mea, Flavia 🙂 iar dacă nu avem prieteni comuni cu siguranță nici nu știi la cine mă refer, însă garantat tu ai altă imagine în minte. Cum arată a ta?
Iar mașina mea de culoare roșie a fost un BWM seria 1. A ta?
Observi? 2 persoane, 2 lumi total diferite.
Și atunci cum să am eu pretenția ca cineva să înțeleagă ce vreau eu să spun într-o conversație? Pot doar să sper că s-a putut cel puțin apropia de adevărul meu. Sau că tu înțelegi exact ce-am vrut eu să scriu aici? Pot doar spera că-ți iei fix de ce ai tu nevoie.
Am zis-o și o repet, realitatea e subiectivă. N-are cum să fie altfel! Data viitoare când cineva afirmă că înțelege ce spui și chiar se validează cu realitatea, fii profund recunoscător/ recunoscătoare pentru eforturi uriașe depuse de el/ea ca să-ți înțeleagă partea ta de lume.
Pentru mine a fi înțeleasă, devine de astăzi un privilegiu.
Ceea ce-ți spun eu nu este nici bine și nici rău, nici corect dar nici adevărat. Este de ajutor sau nu este. Valoarea rândurilor de mai sus este la natură doar experiența mea și ea în sine este goală de sens, intrinsecă. Doar tu ești cel/cea care îi da sau nu valoare, cel/cea care interpretează. Informațiile de mai sus sunt ceea ce alegi tu să fie. Un simplu text sau un impuls de a-ți recăpăta puterea interioară.
Tu alegi! Alege însă conștient.
Până data viitoare îți urez să-ți asumi curajul unei vieți trăite din plin.
