Îmi pare rău dar nu te cred!
Ce cred cu adevărat este că ai uitat cât de puternică ești în esența ta. Te-ai lăsat trasă de curent și te-ai rătăcit.
Înainte de a-ți sufleca mânecile și a porni la drum spre îndeplinirea unui obiectiv nou, adu-ți aminte că ești o învingătoare sau un învingător care a realizat o groază de lucruri până acum. Care a reușit să depășească atâtea obstacole! Adu-ți aminte cât de competent/ă și capabil/ă ești! Nu-ți știu povestea, dar știu sigur că simplu fapt că scrie pe buletin -român- spune despre vicisitudinile pe care le-ai avut de îndurat și cu toate asta ai reușit să ajungi până aici.
Știi de ce-ți spun asta acum? Pentru că se apropie noul an și de fiecare dată, îmi imaginez că și tu ca toți ceilalți, te simți împinsă de la spate să-ți stabilești rezoluții pentru noul an. Minunat și nu foarte! Pentru că după ce va trece entuziasmul sărbătorilor te vei trezi renunțând sau spunând că nu știi/ nu poți să faci obiectivul X și vei începe să te „bați” singură. Te-ai întrebat oare de ce se întâmplă asta?
Pentru că pleci la drum cu un pietroi agățat de tine și uiți de fapt cât de competentă și de capabilă ești. Uiți cât de departe vi! Uiți că ai trecut prin atâtea în viața asta și alegi în schimb să minimizezi asta și să te prefaci că nu știi!
Hei, ai făcut o sumedenie de chestii extraordinare, ai supraviețuit copilăriei și ai ajuns adultul de astăzi. WOW! Pe deasupra dacă citești articole despre psihologia umană, mi-e clar că ești pe drumul dezvoltării personale și ți-ai propus multe pentru tine! Ești mai departe decât mulți din jurul tău! Haide să nu uităm. Felicitări pentru asta!
Deci te rog nu-mi spune că nu ești în stare să faci cutare lucru sau să ajungi undeva, că zău dacă te cred!
Spune-mi că ai uitat cine ești și ce poți și atunci încep să te cred. Haide nu te mai ascunde după deget și uită-te cu adevărat la cine ești și prin câte ai trecut cu capul sus și spatele drept. Doar dacă te uiți la faptul că ai supraviețuit sistemului românesc de învățământ și brusc parcă toate piedicile din prezent par minuscule, nu? Îți amintești câte examene ai dat? Câte medii ai avut de îndreptat? Câte lucrări ai dat? Și-acum îmi spui că te sperie un termen limită? O nebunie! Ai depășit cu brio n termene până acum… Te rog adu-ți aminte.
Promite-ți că atunci când îți vei stabili următorul obiectiv îți vei spune în gând: Am supraviețuit copilăriei și adolescenței și acum (mă mint că) mă sperie un obiectiv ?
Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele.
