Mi-am luat pauză o săptămână de la Facebook după ce am urmărit povestea Jonnei Jinton ( aici )
Pauză. Moment de respiro. Spațiul dintre. Stop.
Și mi-am reamintit cât de vitală este pauza. De la tot. Pauza între gânduri. pauza între respirații, între activități, între relații…
Pauza pur și simplu.
În spațiul pe care l-am creat în pauză am putut observa și auzi haosul din jurul meu.
Am văzut cum se manifestă dependența de Social Media și impactul obiceiului asupra mea.
După ce-am spus stop am avut timp să mă concentrez și să citesc aproape 2 cărți, să scriu un articol pentru un eveniment, să ascult vreo 6 podcasturi și să îmi limpezesc gândurile.
Stop ca să o poți lua de la capăt.
Am de ținut promisiunea că voi scrie un articol despre ieșirea din rol și despre ascultare. Se scrie de ceva zile. E într-un moment de respiro.
Și știi ce m-am bucurat cel mai mult? Că lumea n-a stat în loc când eu mi-am luat timpul meu cu mine, așa cum credem de fiecare dată. Lucurile vor continua și fără mine și fără tine. Au viața lor.
Dar ne păcălim des cu:
Nu-mi iau pauză pentru că ….
Nu spun stop pentru că ….
Întotdeauna îi alegi pe ceilalți. Mult prea rar te alegi pe TINE!
Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele.
Cu drag,
Laura
