Mereu mai bine, mai frumos, mai bun, mai altfel… Îți sună cunoscut?
Nu este nimic în neregulă cu a dori mai mult, că doar așa apare evoluția, nu? Asta până când nu mai este în regulă, până când marketingul ajunge să accentueze ideea de inadecvare și să se folosească abuziv de ea. Dacă mai mult, mai bine, mai altfel ar fi construit peste „ ești OK„, atunci poate, poate prețul ar fi echitabil. Dar nu este, deoarece acest „mai altfel” pornește din „nu ești ok așa cum ești”, trebuie să fii altfel. Nu știu vreo reclamă în care să constate că ești ok așa cum ești, fără nicio continuare. Mereu sunt ” ești ok așa cum ești DAAAR…” cumpără asta ca să fii bine, cumpără cealaltă ca să arați nu știu cum, fă rate la banca și vei avea o familie fericită!
Se tot inoculează ideea că fericirea este undeva în exteriorul nostru, în lucruri materiale, în ceilalți. Că puterea interioară vine atunci când acumulezi ceea ce vor ei ca tu să acumulezi. Ceea ce nu spun ei este că ceea ce obții la cumpărare este doar plăcere/ bucurie de moment, în niciun caz fericirea aia promisă. Și ne mai întrebăm de ce toți mai mulți dintre noi experimentăm episoade mai scurte sau mai lungi de depresie? Păi dacă tot ce ne înconjoară ne transmite că nu suntem ok. Că trebuie să facem constant ceva ca să fim ok, de fapt că trebuie să cumpărăm. Îți dai seama ce nivel ridicat de concentrare ne trebuie ca să dam la o parte tot gunoiul pe care îl livrează media? Nivelul de trai a crescut enorm, avem libertatea de a alege orice și totuși rămăne ideea că tot n-ai de ajuns, că nu ești de ajuns.
Mă uitam acum ceva vreme la emisiuni cu garaje de vânzare în America și mă minunam câte lucruri nefolositoare adunau oamenii aceia. Realizez acum că nu suntem nici noi departe. Ei aveau reclamele pe care le avem noi azi pe vremea când noi încă eram în comunism. Ne trebuie încă puțin timp și spațiile de depozitare vor deveni o afacere profitabilă și la noi.
Acumulăm, acumulăm și în același timp nu observăm câte pierdem…
Îți dai seama ce contrast imens și ce muncă imensă au de dus oamenii care se ocupă de sănătatea mintală, yoga sau orice formă de mișcare a corpului etc? Cum să te lupți cu bugetele de milioane de euro ale agențiilor de marketing, cum să te prezinți tu spunându-le oamenilor că fericirea este deja în ei, că este a lor și că este independentă de exterior, când suntem bombardați din toate părțile de reclame? E greu să vii să spui că ne pierdem lumina și că este necesar să o găsim în noi, chiar dacă iar asta va însemna să săpăm sub „maldărele” de „gunoaie” puse de societate? Că va lua timp dar că merită fiecare clipă petrecută în proces?
Este de fapt o confruntare între o recompensă amânată și o recompensă imediată, între o investiție de timp (pentru tot ce este direcționat către sănătatea mintală) și doar de câteva minute (pentru achiziția oricărui brand actual de îmbrăcăminte/ încălțăminte/ mâncare care promite o recompensă rapidă).
Ce lipsește din ecuația aceasta sunt clar rezultatele.
Majoritatea recompenselor imediate au efecte pe termen scurt in timp ce majoritatea recompenselor amânate beneficiază de efecte de durată, deoarece în procesul de atingere a rezultatului se petrec multe schimbări care te transformă ca om. În 1960, Walter Mischel a condus „experimentul bezelelor” în care a invitat un număr de copii să aleagă dintre o recompensă mică oferită imediat ( sub forma unei prăjituri ce se afla pe masa la care au fost așezați) sau 2 recompense dacă așteptau până când intervievatorul se întorcea în cameră ( timp nespecificat). De obiecei se întorceau după 15 minute. Ce s-a putut observa în timpul acestui experiment a fost că cei care au avut capacitatea de a-și amâna recompensa ( ține cont că erau copii și erau înnebuniți după prăjituri) au avut mai mult succes în toate domeniile vieții lor.
Un simplu gest al amânării recompensei deschide ușa multor altor capacități ca: răbdarea, capacitatea de a nu reacționa impulsiv, ambiția, perseverența și toate calitățile necesare unui om ca să-și poată regla singur viața și pentru a se adapta sănătos la mediu.
Acum gândește-te ce impact au toate reclamele și toate mesajele inteligente de marketing care vin spre noi 24/24 și cât de puțin ( comparativ) lucrăm conștient cu eliminarea lor și găsirea echilibrului intern.
Până data viitoare te las cu câteva întrebări: Cât de des amâni recompensa și cât de des te întrebi: Oare chiar am o nevoie reală de acest lucru? Acum? Ce s-ar pierde dacă nu cedez impulsului de moment? Ce speri că-ți va aduce această achiziție (și nu se află deja în interiorul tău) ?
Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele.
Cu drag,
Laura
