Nici o relație nu poate fi considerată o pierdere de vreme.
Dacă nu ți-a adus ce ți-ai dorit, cu siguranță te-a învățat ce nu-ți dorești.
Bine ar fi dacă ai învăța din timp ce-ți dorești doar, doar să nu mai iroseși decalitri de lacrimi. Mintea mea nu poată cuprinde ideea de infint. Nu reușesc să-mi dau seama ce înseamnă asta, dar dacă ar fi să număr dățile în care am auzit (în cabinet și nu numai) de la femei și bărbați ( mă voi adresa doamnelor ) următoarele întrebări retorice, cred că mi se conturează cam ce înseamnă infinutul.
Infinitul retoric sună cam așa:
Oare cum de nu mi-am dat seama de la început? Cum de am putut fi atât de oarbă? De ce nu am discutat nimic despre trecutul lui și am lăsat totul în umbră așa? Oare ce mi-a scăpat din vedere? etc.
Ok! Dar ce și cum greșim încă de la început?
Ignorând
Negând
Evitând
Încălcându-ne valorile personale.
Știi jocul fazan? Așa-i că atunci când joci încerci pe tot posibilul să eviți să fii „închisă”? Dacă ne-am juca fazan și am avea posibilitatea să folosim gerunziul, ne-am da seama din start că nu se mai poate construi nici măcar un cuvânt din forma verbală a greșelilor pe care le facem la început – ignorând/ nd/nd. Deci, ne-am lua fazan din prima 🙂 Ce să vezi?! Așa și cu relațiile începute pe picior greșit.
Dar să le luăm pe rând.
Prima și cea mai mare greșeală este IGNORANȚA. Ignorăm!
Acea stare elevată de conștiință numită ignoranța … glumesc! Ignoranța este o alegere care este de cele mai multe ori învățată și prin urmare devenită inconștientă de a elimina din realitate semnalele care indică posibilele probleme importante. Adică ce facem? RAȚIONALIZĂM
Ce mai e și asta raționalizare, Laura?
Păi este un mecanism obișnuit, la esență defensiv. Tu știi că ar trebui să faci mișcare, dar pentru că ți se pare un efort prea mare, alegi să spui că ești prea ocupată să mergi la sală, deși ai mereu timp să stai să te uiti pe emisiunile preferate sau chiar pe Facebook, de exemplu. Ca acum 🙂
La începutul unei relație și nu numai raționalizarea apare sub mai multe forme.
De exemplu ca o minimizare (cu scop nobil) a importanței:
Ei! Nu bea chiar așa mult! Și în fond dacă bea, măcar nu bea bere la pet, bea wiskey scump.
Ei! Nu-i place să vorbească chestiuni importante, așa-s bărbații, vorbesc doar despre fotbal!
Eiii! Faptul că primește sms-uri noaptea și că dispare cu zilele nu este nimic dubios, este un om ocupat!
Eii! Ce dacă atunci când ies cu prietenii mei are un comportament mai ciudățel ( a se citi neadecvat)? Nu e chiar atât de important.
Sau prin inventarea de scuze care mai de care mai creative:
Observ că uită să mă sune când întârzie și când mă lasă să-l aștept, dar ce să-i faci?! Doar nu poate fi perfect!
Vorbește cam urât cu mine dar are tot dreptul. Sunt o alintată de fel. SUPERB!!
Nu și-a terminat liceul, dar are o groază de prieteni. Este foarte sociabil.
Se întâlnește des cu băieții și beau cam mult, dar este un om foarte sociabil. Și? Cam cât bea sau de câte ori se văd? Păi de minim 2 ori pe săptămână, dar știi cum sunt bărbații!
O altă eroare (2) care se strecoară încă de la începutul relației, este NEGAREA:
Nu pot să cred că-mi spui că nu mă respectă! Cred că ești doar invidioasă pe relația noastră.
Am auzit baliverne de la fostele prietene că el ar fi dispărut fără urmă și că le-a părăsit fără nicio explicație, dar eu nu cred așa ceva! Relația noastră este specială.
De fel e un bărbat curtat și mi-a spus că a mai avut aventuri cât a fost în relații, dar eu nu-l cred. Încearcă doar să mă facă geloasă!
Eroarea cu nr 3 este EVITAREA ÎNTREBĂRILOR IMPORTANTE
Să ne fie clar! Nicio relație nu se termină brusc și întrebările nu sunt romantice, bine?
Uitându-te înapoi la fostele relații și motivele care au dus la încheierea ei, cu siguranță poți distinge aspecte care erau mai mult sau mai puțin vizibile încă de la începutul idilei care dacă ar fi fost adresate la timpul lor, ori n-ar mai fi existat relația, ori ai fi știut cum să le abordezi din timp. Corect? Ca de exemplu:
Evită să vorbească despre trecutul lui / Menține legătura cu una sau mai multe foste și afli doar din întâmplare, nu că ți-ar spune el./Are tot timpul datorii, cheltuie anapoda șiiiiii dă vina pe ghinion. Fugiiiiii! De obicei cei ca el nu caută o parteneră ci o salvatoare sau o mamă care să-l educe./ Nu vorbește despre familia lui sau este prea atașat de familie și le urmează îndeaproape sfaturile. Ca un fel de literă de lege. /Și cel mai cunoscut tipar pe care eu personal în numesc escocul sentimental – este acela care manifestă o grijă exagerată pentru bunăstarea ta. Ai mâncat astăzi? Ai dormit bine? Cu cine ai vorbit astăzi? De obicei nu lasă să curgă prea mult timp până să te sune ca să te întrebe una, alta doar ca să-ți arate considerația lui. Nu, nu! Stop!
Eroare cu numărul 4(04) se numește RAPORTAREA GREȘITĂ a ta față de ce este o relație
Și este eroarea care spune că ai plecat în căutarea unei relații din motivele greșite. E ca și cum în loc de a ieși la întâlnire, ai plecat în misiune. O misiune care are ca scop SALVAREA, SACRIFICAREA, IDOLATRIZAREA LUI și PEDEPSIREA TA.
Cum? Păi vezi un bărbat și îți scoți repede uneltele de salvare mărșăluind în misiunea – Acest bărbat trebuie salvat de orice și de oricine! Știu eu cel mai bine! VIIIIIIINNNN! Te duci să te sacrifici punându-i trăirile lui dinaintea alor tale. Brusc el devine idolul tău și pentru că în copilărie poate nu ai primit îndeajuns de multă afecțiune, te pedepsești pe altarul relației.
Dă-te jos!
Eroarea 5 – FACI PREA REPEDE COMPROMISURI
Așa cum zice Adrian Nuță „Compromisurile, adică încercările de adaptare la celălalt, nu conțin nimic negativ dacă sunt acceptabile, reciproce și negociabile în timp. Ele sunt distructive numai când au un caracter unilateral și vizează crearea unei armonii false.” Cele mai dăunatoare sunt compromisurile legate de VALORILE ȘI CREDINȚELE PERSONALE, FAMILIA, PREOCUPĂRILE ȘI HOBBYURILE. Și aici am putea povesti zile întregi.
Și ultima eroare despre care vreau să vorbesc este luarea deciziilor sub imperiul emoțiilor copleșitoare de la începutul relației. Fie că sunt legate de sentimentul de îndrăgostire sau atracție sexuală. Bruce Lipton în numește Efectul de Lună de Miere și are și o carte pe subiectul acesta. Ți-o recomand! În perioada asta apare și mitul că dacă există atracție sexuală, există și o mare iubire. Hehe 🙂 În timpul efectului de lună de miere totul este exacerbat de dragul atracției. Puține, dar extrem de puține relații se construiesc și rămân la fel cum au fost pe parcursul lunii de miere.
De prea multe ori ne trezim cam prea târziu din visare, așa-i?
Știi ce-a funcționat pentru mine? Educația.
M-am educat intens și am învățat de la alții ( cărți, cursuri, workshopuri, podcasturi etc) ce înseamnă o relație funcțională, echilibrată și sănătoasă, ca mai apoi să-mi definesc eu pentru mine ce e relevant.
Mi-am dat timp să văd în ce erori m-am afundat și ce strategii am avut să ies din ele.
Mi-am făcut o balanță a tiparelor relaționale, a genului de bărbat pe care-l atrăgeam, a nevoilor mele inconștiente ( care au reieșit din genul de bărbați de care mă simțeam atrasă) și a motivelor pentru care îmi doream o relație.
Am pus mintea și sufletul la treabă ca să șterg praful de pe impresia mea despre ce este o relație de cuplu ( am scris aici), despre partener , praf generat de straturile puse de societate, și mi-am dat voie să asimilez credințe noi. Bine, recunosc că m-a ajutat enorm și experiența mea profesională (comunicare, consiliere și mediere).
Și știi ce?
Peste câteva zile se împlinesc 5 ani de când sunt în relația pe care mi-am dorit-o și în care sunt așa cum vreau eu să fiu, fericită, liberă și iubită.
Dar mai știi ceva ce eu n-am știut la început? Că fiecare zi necesită atenție constantă adusă în cuplu. Că relația necesită ca focul să-i fie menținut continuu. Că relația se mișcă prin „muncă” și că doar atunci când ți-ai asumat iubirea față de tine, „munca” devine pasiune.
La un job dacă nu faci ceea ce ești pusă să faci, ești concediată, așa-i? Dacă nu faci cu pasiune jobul și nu ești dedicată în totalitate, avansarea este improbabilă. Așa și cu relația de cuplu.
Iubirea este. Relația se întreține.
Oare cum ar fi dacă la următoarea ta relație îți vei oferi un timp pentru a te întreba dacă vrei mai multă energie (de genul celei aduse de bărbatul nou cunoscut) în viața ta sau nu? E prea mare costul dacă nu faci asta! De câte ori n-ai realizat mult prea târziu că ai investit zile, luni și chiar ani făcând lucruri care nu ți-au plăcut, cu oameni pe care nu i-ai iubit. Poate doar i-ai tolerat.
Educă-te! Lucrează cu tine! Îmbogățește-ți realitatea de la cei pe care-i admiri. Vezi oare ei ce fac bine? Ei ce au învățat? Alege-ți cupluri pe care le cunoști bine, care-s autentice și învață de la ei. Nu idealiza relațiile de pe Instagram și Facebook ( am scris aici), ele nu arată întreaga poveste.
E mult prea importantă relația de cuplu ca să o lași la voia societății. E mult prea dureros ca să-ți creezi relația pe baza unor tipare inconștiente, preluate de la alții.
Învață ce înseamnă iubirea asumată pentru tine! Învață din timp. Ieri dacă se poate…
Îți doresc să-ți asumi curajul unei relații trăite autentic.
Cu drag,
Laura
p.s. La mulți ani copilei din tine. Adu-i lumina pe strada copilăriei ei și menține-o curioasă!
