De când țin minte am auzit în jurul meu numai lucruri rele despre divorț sau despre despărțire. Mulți ani mi-a părut o problemă mai mare decât aceea de a rămâne într-o relație disfuncțională. Totul era învăluit sub rușine și tăcere.
Divorțul și despărțirea reprezintă o problemă?
Din punctul meu de vedere, nu, nu reprezintă o problemă.
Și în trecut dar și acum o persoană care alege să divorțeze, ajunge să fie numită o persoană „divorțată”, de parcă primește din oficiu o stigmă în frunte pe care societatea i-o dă s-o poarte peste tot. Divorțul este trecut chiar ca statut social. La polul celălalt, societatea este mai permisivă cu acele cupluri care n-au ajuns pe la starea civilă, lor nepunându-le eticheta de persoane „despărțite”. Ele rămân un pic mai libere și societatea nu le transformă decizia într-un adjectiv „despărțit” ci o lasă la nivel de verb – a se despărți. Iar când zic societate mă refer la noi, la mine, la tine și la cei din jurul nostru. Noi reprezentăm societatea.
O căsătorie reprezintă la modul simplist, o relație (oficializată) între doi oameni care aleg să stea împreună la bine și la rău (unii mai mult la bine decât la rău). Atunci când povestea se întrerupe și când cei doi decid (după mai multe sau zero încercări de reluare ale firului narativ, în funcție de dorințe) să-și reconfigureze traseele de viață deoarece relația lor nu-i mai hrănește ci îi rănește, atunci despărțirea/ divorțul nu reprezintă o problemă, ci o soluție pentru o relație disfuncțională. Iar aici intră și căsniciile întemeiate pe foc de paie și proiecții colorate cărora după ce li se termină bateria la proiectorul din mintea lor și apucă să vadă cu adevărat ce partener au lângă ei, aleg să plece și să-și caute altă persoană de proiectat.
Și nu toate cuplurile care ajung la terapie își reconsideră decizia de a divorța. Unele își reconfirmă decizia de a pleca, altele își transformă relația (prin divorț) într-o nouă prietenie adevărată, altele își descoperă locurile în care au de lucrat iar altele se îndrăgostesc de omul pe care-l descoperă cu adevărat, poate pentru prima oară.
Iar aici mă refer la acțiunea de separare care vine ca o decizie asumată, fără a include în discuție complexitatea și durata procesului.
Pentru tine ce reprezintă divorțul și ce părere ai despre oamenii care au ales să-și reconfigureze viața, divorțând?
Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele.
Cu drag,
Laura
