Așa ușor ar fi dacă am avea rețete universale sau dacă cei 10 pași către fericire sau X etape ale despărțirilor ar funcționa.
Una dintre cele mai grele încercări ale mele a fost să rămân lângă prietenii care sufereau și cu toate astea alegeau să rămână în situația care le-a provocat suferința. Tare greu!
La fel de greu mi-a fost să-i văd fugind, cu sufletul plin de speranțe, după rețete scurte ce promiteau rezultate fulger. S-au ars, m-am ars. Mi-a fost greu să accept imposibilitatea cuiva de a pleca sau de a rămâne. Din afară toate par simple, până am ajuns să fug și eu. Sau să rămân.
Am învățat cu greu că în viață nu există rețete emoționale, doar tehnice și logice, atât. Eu am putut să țin un to do list doar la job, la trăiri nu mi-a ieșit neam!
Emoțiile au viața lor proprie și se manifestă prin diferite stări și prin alegeri. Logica are loc abia după ce-s trăite emoțiile alea cu vârf.
Nu pot și nici nu vreau să scriu articole la modă care să conțină x pași către ceva, mai ales către vindecare, chiar dacă asta vinde. Adevărul ăsta n-are preț și nici etape. Este haotic, la fel ca și viața. Sau cum se spune, adevărul este că nu există un adevăr.
Voi oscila întotdeauna între ambele capete ale firului de ață, între extreme, deoarece am învățat că adevărul este al fiecăruia și se dezvăluie la momentul potrivit. Se situează când la stânga, când în centru, când la dreapta. Am și n-am certitudini.
Poate că asta este darul cel mai de preț pe care mi l-a oferit terapia: balansul între extreme și acceptarea lui. Deci îmi pare rău că suferi dar mă și bucur pentru tine deoarece știu că în spațiul creat la mijloc te vei întâlni pe tine.
Știi?! M-am suprins plângându-mi despărțirea de un animal pe care l-am îngrijit doar 4 luni, așa cum n-am plâns în viața mea, și atunci am stat să mă întreb, cine-s eu să judec motivele pentru care plânge celălalt?! Sau pentru care pleacă sau rămâne?
Pot doar să scriu despre extremele pe care le descopăr zilnic…
La mine
N-am să scriu despre 10 puncte de îmbunătățit
Ci doar despre trăiri de acceptat și despre lucruri de iertat
Astea nu urmează reguli ci vin ca avalanșa
Iar dacă voi scrie ceva în pași de bifat, să știi că-s în extrema stângă, orice ar însemna și asta.
Acum însă te salut de la extrema dreaptă
E bine dacă n-ai înțeles nimic, așa-i și-n viață!
Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele.
Cu drag,
Laura
