Îmi place cum reușesc sărbătorile să scoată la suprafață sentimente atât de blânde și calde în oameni.
Scriu din Amsterdam iar aici pare că e deja sărbătoare. Toată lumea vorbește cu toată lumea și majoritatea intră în vorbă cu tine fără nicio rușine. De fapt nu știu dacă este din cauza sărbătorilor sau a „aerului” de aici, cert e că toată lumea e relaxată. Sunt învățați să socializeze, să fie comfortabili în prezența altor oameni, poate și datorită spațiilor restrânse din restaurante, puburi unde ești invitat să te așezi la masă langă alte persoane. Din cauza spațiile înguste sunt învățați să se atingă unii de alții.
E 12 noaptea și orașul este plin de oameni, atât localnici cât și turiști. Refuz să cred că localnicii nu se duc la muncă de dimineață, doar că nu se grăbesc să se culce. Ei sărbătoresc. Se întâlnesc cu prietenii, se simt bine și abia apoi se duc la somn.
Privindu-i mi-am adus aminte de o discuție pe care am avut-o cu o tipă din Anglia, care m-a întrebat ce facem noi în timpul săptămânii în București. I-am spus că majoritate ieșim în weekend, iar ea suprinsă și glumind mi-a răspuns ” ce oraș trist!”. Ei ies zilnic la bere și să ne înțelegem, avea aproape de 50 de ani.
În preajma sărbătorilor în schimb, Romania prinde chef de viață! Poate n-ar strica să-l ținem și peste an.
Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele.
