Aventuriera care în loc să schimbe decorul, își schimbă doar hainele de pe ea

O recunoști?

Caut-o, câteodată e doar un pic  mai mult ascunsă în tine și te așteaptă nerăbdătoare să o redescoperi.

Recunoști în interiorul tău spiritul aventurierei care oricât de mult se teme de ea, caută schimbarea? Chiar dacă își spune că îi place să fie în siguranță, să rămână în cunoscut, se minte în fiecare zi? Că dacă deschide un pic șifonerul și ar arunca un ochi la câte haine are…ar înțelege sub ce formă i se ascunde nevoia de noutate, de varietate. S-a întrebat vreodată de ce strânge atât de multe? De ce simte oare nevoia de a se schimba în fiecare zi de haine? De ce nu vrea să poarte aceeași ținută de 2 ori într-o săptămână?

Poate că-s mai ușor de schimbat hainele satisfacându-și într-o mică măsură și nevoia primordială de „noutate”?

Dar vreau să fac o mică paranteză și să-ți împărtășesc una dintre explicațiile cu care am rezonat eu cel mai mult, a cumpăratului obsesiv de haine.

Hollywoodul și păcăleala pe care ne-a servit-o 

Rezonez foarte mult cu ideea Jenniferei L. Scott care povestește despre amuzanta și revelatoarea ei experiența din Franța. Schimbarea a început atunci când a ajuns în Franța cu bursă de studii din State, cu bagajul plin de haine și i-a fost oferit un dressing cu doar 10 umerașe. Povestește cum a crezut că lumea o supune la o provocare amuzantă. Târziu avea să înțeleagă și să adore stilul elegant și simplu al franțuzoaicelor, însă nu înainte de a descoperi un fenomen social, că în toate filmele franțuzești, spre deosebire de cele de la Hollywood, protagoniștii dacă schimbau două ținute maxim, pe toată perioada filmării. Iar asta pentru francezi era o normalitate. În timp ce în filmele americane, decât dacă regizorul nu ar fi dorit în mod expres să sublinieze faptul că protagonistul avea grave probleme mintale, actorii își schimbă ținutele de la un cadru la altul. Deci?? Ne-au implantat ideea că doar bolnavii psihici nu-și schimbă hainele zilnic…Smaart!!

Bineînțeles că a fost o revelație care a ajutat-o să iasă din schema asta a manipulării și să adopte alt stil de viață.

M-a frapat atât de mult revelația despre care povestește, încât și eu mi-am schimbat aproape radical modul de alegere al hainelor.  Niciodată până atunci nu realizasem cât de profundă este programarea maselor… Jennifer L. Scott a scris și câteva cărți, una însă ți-o recomand pentru eleganța sa „Lessons from Madame Chic” dar și discursul ei de la Ted de pe youtube – ten item wardrobe.

Hollywoodul a speculat fenomenal nevoia de schimbare a aventurierei din tine și a sedus-o să cumpere din ce în ce mai mult, distrăgându-i atenția de la lucrurile cu adevărat importante pentru ea. Exact ca un drog dat cu țârâita… Te ține la limita sevrajului.

Partea din tine înnebunită după noutate, după schimbare leșină încet, încet pentru că ție îți este teamă s-o lași liberă, dar îi dai în schimb haine.

Simte-o cum vrea să exploreze noi teritorii, să înflorească, să se miște, să simtă libertatea. N-o duce în fiecare zi până în fața șifonerului și înapoi… O să se usuce de tot. Să știi că ei nu-i este frică de riscuri, știe să și le calculeze și să și le asume. Tu n-o lași!

Fii atentă data viitoare când îți va cere să simtă cum vibrează viața în ea și te va împinge să-ți asumi riscuri. Poate n-ar fi rău s-o asculți și s-o lași să se manifeste. 

Vei simți din nou gustul aventurii pe buzele tale…

Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele.

Articole similare

Lasă un răspuns

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.