Realități diferite sau când un partener „economisește” și celălalt „cheltuie”

Dan și Ana se confruntă cu o situație materială precară în ultima perioadă. Dan este genul de persoană care nu pune preț pe bani, pe când Ana ar face orice să economisească și ultimul leu. Când cei doi s-au cunoscut aceste calități li se păreau uimitor de atrăgătoare la celălalt. Dacă vă aduceți aminte am scris acum ceva vreme că ne alegem partenerii pentru reîntregirea părților pe care le-am pierdut încă din copilărie (în acest caz, Ana a pierdut relaxarea iar Dan cumpătarea).

Ana a fost atrasă de relaxarea lui Dan în preajma banilor și și-ar fi dorit să învețe și ea cum să obțină această relaxare stându-i alături. Lui Dan i s-a părut fascinantă capacitatea Anei de a economisi și de a se putea bucura de excursii din acei bani sau de alte experiențe pe care el nu le putea bifa din cauza lipsei banilor ( Ana credea că este doar un management precar al lor).

Însă, pe măsură ce cuplul lor se suda, au omis să discute încă de la început aceste interpretări diferite sau cel puțin să agreeze cum vor continua și pe ce reguli se vor baza în cuplu. Au lăsat totul în voia sorții crezând că această admirație a începutului va continua la nesfărșit. Ce n-au știut ei e că atunci când nebunia îndrăgostirii dispare și încep anumite „cutremure”, iubiții încep să se focuseze pe ce nu merge și aproape că ignoră complet toate celelalte dăți în care lucrurile merg bine. Ceea ce odată era văzut ca atu, este văzut ca dezavantaj. Ce la început atrage, apoi distanțează.

După un timp Ana îl vede pe Dan ca fiind mână largă, iar Dan o vede pe Ana fiind cam zgârcită.

Ana este plină de furie când îl vede pe Dan că din cei 100 lei rămași ca buget pe săptămâna viitoare, el își cumpără cafea de la 5ToGo iar Dan se înfurie maxim când o vede pe Ana că vine de la cumpărături și adună fiecare mărunt pe care-l are prin buzunare.

Motivul de dispută din cuplul lor? Regulile personale, de cuplu și confundarea lor.

Ce nu știe Ana despre Dan deoarece n-au împărtășit niciodată acest feedback? Că acea cafea lui îi aduce un sentiment de siguranță și de confort știind că încă își poate permite luxul de a luat din când în când o cafea bună, iar asta îi aduce liniște.

Ce nu știe Dan despre Ana? Că atunci când știe unde este fiecare bănuț, ea se simte în siguranță. Simplul gest de a-I număra o face să se simtă în control.

Ce au uitat amândoi? Că fiecare om deține propriul set de reguli și valori pe care le-a obținut prin educație și propria experiență și că ulterior fiecare cuplu format își crează o cultură proprie care reprezintă un set de reguli implicite legate de modul de funcționare al lor. De preferat ca ele să fie discutate și negociate deschis încă de la început, însă Ana și Dan au cam sărit acest pas, motiv pentru care el devine un subiect de dispute. Niciunul nu știe că este necesar să explice celuilalt ce reprezintă gestul pentru sine și că individual ar trebui să înțeleagă și accepte că propriul sistem de valori nu reprezintă adevărul absolut.

Atât Dan cât și Ana urmăresc același scop, să se simtă în siguranță, însă modul de obținere este diferit.

Amândoi presupun că având aceleași date, interpretează în același mod. Da, cei 100 lei sunt o realitate comună, însă modul în care fiecare îi dau sens este unul total diferit. Iar aceasta este una dintre marile greșeli pe care doi parteneri o fac, presupun că uitându-se la aceleași date, înțeleg lucrurile la fel.

În interiorul nostru avem fiecare acumulate informații diferite și pe baza acestora interpretăm diferit lucrurile. Observăm diferit deoarece suntem cu toții diferiți unii de alții. Aici amândoi greșesc crezând că uitându-se la același lucru, înțeleg la fel. Și nu doar ei, cu toții facem asta.

Dan nu va înțelege disconfortul Anei până când aceasta nu-I va explica exact ceea ce înseamnă confortul pentru ea și invers.

Cu toții avem propriile reguli de funcționare însă UITĂM că regulile noastre sunt doar ale noastre, credem că sunt regulile generale. Însă chiar și în cadrul unei culturi proprii cuplului nou format, fiecare partener deține în continuare propriile reguli. Nu de multe ori atunci când sunt discutate și înțelese corect, unul dintre cei doi parteneri aderă la regulile celuilalt înțelegându-le valoarea și negociind și îndeplinirea propriilor reguli în diverse circumstanțe.

Dacă Anei îi place să economisească, asta nu înseamnă că cei care nu o fac sunt mână largă sau inconștienți dacă au alte reguli de funcționare. Și nici că ele sunt greșite.

Dacă s-ar uita un pic înapoi, ambii ar înțelege altfel realitatea în care se află. Ana provine dintr-o familie de contabili în care ambii părinți economiseau aproximativ 60% din venituri și notau fiecare cheltuială. La finalul lunii stătau cu toții împreună și verificau sumele acumulate (ceea ce Ana face acum prin număratul banilor), făcând planuri pentru cele adunate în categoria de concedii. Pe cealaltă parte, Dan provine dintr-o familie în care tatăl era plecat des de acasă iar mama dorind să-I facă toate poftele copilului ( și tatăl la fel), cheltuiau până la ultimul ban pe diverse plăceri de moment. Astfel încât pentru Dan siguranța a fost conectată cu obținerea lucrurilor mici care-ți buncură ziua. El nu a învățat planificarea zilei de mâine deoarece banii, în viziunea lui de copil, ajungeau tot timpul. Și într-adevăr, i-au ajuns tot timpul până în momentul în care amândurora li s-au redus salariile și a crescut și rata la bancă. El nu știe altfel, așa cum nici Ana nu știe altfel, însă ambii consideră că dacă ei așa înțeleg lumea, și ceilalți trebuie să o înțeleagă la fel. Ana crede că toți ceilalți sunt delăsători și cheltuitori și îi judecă aspru ( inclusiv pe Dan), iar Dan că toți ceilalți sunt niște avari ( inclusiv Ana).

Realitatea este că fiecare face ceea ce a învățat și atâta vreme cât nu există conștientizarea că regulile fiecăruia sunt doar ale sale și că celălalt are alt set de reguli, ei se vor ciocni încontinuu până se vor despărți, uitând de fapt că aceste mici dereglări de ritm au fost cele care au stricat dansul relației lor.

Motivul ales – banii – poate fi înlocuit cu oricare altul, în funcție de punctele de tensiune ale fiecărui cuplu. Ele variază extrem de mult și indicat ar fi ca fiecare să înlocuiască exact cu subiectul care arde în acest moment pentru ei.

Este necesar să vă uitați împreună la „datele” în jurul cărora există tensiune, să explicați fiecare cum vedeți și ce interpretare îi dați ( un pas vital al discuției), cum vă aduceți aminte că ați văzut rezolvându-se în familia voastră în copilărie, care erau comportamentele părinților vis a vis de subiectele asemănătoare, cum vedeți și ce interpretare dați comportamentului partenerei/ partenerului și ce soluții propuneți fiecare pentru rezolvare.

Aceste discuții le-aș recomanda să fie ținute undeva într-un loc public (sau în prezența unui consilier de cuplu care să vă poată învăța cum să moderați, când să opriți, când ați deviat discuția) pentru a evita escaladarea lor.

 

Educația relațională este o alegere!

 

Cu drag,

Laura

 

 

 

 

Articole similare

Lasă un răspuns

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.