Un pictor pentru a se apuca de pictat o operă de artă parcurge anumite etape bine stabilite. El efectuază un ritual înainte de orice creație. Își pregătește locul, ustensilele, se deconectează de lumea exterioară și așteaptă ghidarea muzei.
Un scriitor primește ideile muzei abia după ce parcurge cu obstinație o întreagă ceremonie.
Un sportiv de performanță inițiază o ceremonie/ ritual înainte de fiecare antrenament sau competiție pe care o are.
Un medic are propria sa ceremonie înainte de a intra într-o operație sau de a primi un pacient în cabinet.
Un luptător de arte marțiale parcurge o ceremonie din momentul în care își pune kimonoul pe el și mai apoi când intră în dojo sau chiar într-o luptă. Până și mersul samurailor părea o întreagă ceremonie.
Toate actele de creație au nevoie de un spațiu, de ordine, de respect și de iubire pentru a se putea manifesta. Au nevoie de deschidere din partea celui/ celei care receptează darurile divine. Iar înainte de toate, ele au o intenție conștientă în spate.
Și tu ai diverse ritualuri pe care le parcurgi inconștient încă de când te ridici din pat. Ai un ritual pentru primele minute din zi, apoi ritualul îmbrăcatului, ceremonia cafelei, drumului la birou etc, doar că nu este ceva conștient.
Ceremonia iubirii
Și relațiile tale, în special cea de cuplu, au propria lor ceremonie. Ai realizat asta?
Dacă locuiești împreună cu partenerul, gândește-te cum îți întâmpini iubita/iubitul de dimineață? Cum vă onorați? Cum vă beți cafeaua împreună? Când plecați de acasă sau când vă reuniți, ce ritualuri conștiente aveți? Vă mai sărutați? Vă mai atingeți sau vă grăbiți? Care este ceremonia iubirii voastre înainte de culcare? Ce intenții îți setezi zilnic pentru relația ta de cuplu? Cum vă susțineți și creșteți iubirea și apropierea?
Aud cumva că n-ai nevoie de asta sau că ai uitat de ele? Prostii! Citim cărți de limba română, învățăm cum să vorbim gramatical corect, cum să calculăm, să facem sport, dar zău dacă ne învață cineva despre comunicare și relația de cuplu. Se presupune că e ceva ce trebuie să știm, că ne naștem cu aceste informații. Eu una nu cred absolut deloc asta. Este o zonă a vieții noastre lăsată la voia întâmplării. Dar asta este altă poveste.
Știu că am ales un cuvânt destul de plin de strictețe – ceremonie, însă aș vrea să te uiți la nuanța venerației din proces.
Și hai să fim serioși, până și ceaiul are propria sa ceremonie de ce n-ar avea-o și relația ta de iubire?
Până data viitoare îți urez să-ți asumi curajul unei vieți trăite din plin și să te gândești la cum ai putea îmbunătății ceremonia iubirii tale actuale sau viitoare.
